|
|
| Si Maritau Rosa |
 |
Vinni la primavera
li mennuli su n'ciuri
ed iu, capu d'amuri, lu cori m'avvampò.
L'acciddi s'assicutano, facennu discurseddi
maria chi sunnu beddi, si vonnu marità.
Si maritau Rosa, Saridda e Pippinedda,
ed iu, ca sugnu bedda,
mi vogghiu marità.
Tegnu la porta aperta, la mettu a padiduzza,
ed iu, ca suu nicuzza, mi mettu a lacrimà.
Ormai tra pegni e lacrimme
trascurri la mi vita,
mi vogghiu fari zita, mi vogghiu marità.
Si maritau Rosa, Saridda e Pippinedda,
ed iu, ca sugnu bedda,
mi vogghiu marità.
Ora chi persi tutti
tutti quanti li speranzi
mi chiuu na stu cunventu, e nun ci pensu chiù.
Chista è la storia tristi di na bellezza rara
chi nun truvan maritu ebbi la vita amara.
Si maritau Rosa, Saridda e Pippinedda,
ed iu, ca sugnu bedda,
mi vogghiu marità. |
|
|
|
|